Tot toamna, tot in New York
Ah, toamna! Ce vreme minunată! Ploaie, vânt, zile scurte, frig, iar ploaie, vânt şi un chef de viaţă de-ţi vine să-l arunci. Ce mai, timpul perfect să stai în casă şi să te uiţi la un film sau sa te joci ceva. Asta până îţi dai seama că trebuie să pleci spre muncă/şcoală şi orice urmă de fericire dispare subit. Yuck.
Au mai trecut câteva săptamâni de la ulitmul post. Hmmm, cred că e a treia oară când folosesc fraza asta, de obicei pentru introducere. Încă puţin şi o fac şi titlu. Mai ales că m-am tot lăudat în ultimele posturi că o să scriu mai des, blah, blah, o să pun poze, etc. Eh, iete că n-am apucat nici să scriu şi nici să pun poze (poate-poate în postul viitor, dacă găsesc vreo ora liberă în care să le scot din cameră, resize-uiesc, fac thumbnails, uploadez şi să scriu cod HTML pentru ele), dar nici alţii n-au făcut-o (a se vedea link-urile din dreapta). Dar decât să ne certam mai bine un cântec vesel să cântăm. Errr… sau să vedem ce-am mai făcut în ultima vreme.
Munca merge bine, spre mai bine. Scott a angajat doi gigei pentru dezvoltare şi i-a plasat în subordinea mea, să le dau de lucru când sunt prea ocupat. Adică tot timpul. Deocamdată i-am pus să înveţe sistemul, că degeaba le dau să facă chestii dacă n-au habar cum merg lucrurile. În rest, se pare că sunt şanse că firma să mă angajeze full-time, adică să-mi sponsorizeze viza de muncă. Ceea ce ar fi foarte bine din mai multe motive, incluzand faptul că n-ar mai trebui să-mi pierd timpul cu şcoala în Bloomfield. Dar cum lucrurile sunt deocamdată într-o fază incipientă, voi reveni cu detalii când vor începe să se mişte.
Şcoala devine din ce în ce mai plictisitoare. Mi-am cam pierdut interesul în CCNP (ca şi proful de altfel, care după primele săptămâni s-a prins că marea majoritate a studenţilor n-au CCNA-ul şi sunt cam pe dinafară) şi cu cursul de Security e cam la fel. La engleză mai avem câte un invitat din mediul business sau vreun inginer de la NASA cu care se incinge o discuţie mai interesantă. În rest, plictiseală cruntă.
Socializing-ul merge mai bine. Weekendul ăsta a fost Halloween-ul (practic a fost luni, dar toată lumea sărbătoreşte în weekend), aşa că sâmbătă am fost cu Roxana, Linh şi câţiva prieteni la un show pe această temă, undeva în afara oraşului. Pretty fun, cu vreo trei haunted houses şi un cornfield maze. E drept, sursa principală de entertainment nu au fost performerii, ci jumătea feminină a grupului – care a avut parte de un şir continuu de sperieturi şi a reacţionat în consecinţă. Păcat că n-am avut voie să facem poze.
Tot la capitolul ăsta, duminică am ieşit în oraş să o sărbătorim pe Roxana. Care e tare mâhnită că a făcut 26 de ani, un fel de eternitate mai mică aşa, practic vârsta de pensionare. Dar am ademenit-o cu dulciuri şi prăjituri şi a uitat şi de asta.
În rest… nu prea a mai fost vreun rest. Singura experienţă notabilă a fost weekend-ul trecut când mi-am folosit pentru prima oara iPod-ul şi am avut contact cu minunata aplicaţie iTunes. Acum, eu îi înţeleg pe băieţii de la Apple care au făcut-o pentru Average Joe, dar pe mine m-a lasat rece de la prima întalnire. Când după ce mi-a cerut să-i zic unde îmi ţin MP3-urile (vreo 3.800 de fişiere, aproximativ 40 GB), s-a apucat voiniceşte să mi le încarce pe toate în nano. Care, săracul, a sughiţat după cei 4 GB pe care îi are din naştere. Aşa ca i-am dat frumos două palme iTunes-ului (prin Options pe la ‘Auto synchronize playlists’) şi m-am pus pe căutat programe mai inteligente. Fără vreun succes răsunator până acum.
Restul timpului mi l-am petrecut cu Age of Empires III, un joc pe care îl aştept de câţiva ani buni. Ce pot să zic, grafică excepţională dar cam scârţâie la gameplay. E drept, e şi o perioadă care nu prea mă atrage (prefer armele medievale şi catapultele în locul muschetelor şi tunurilor). Şi au mai şi scos câteva chestii bune din primele două – se pare că odată cu formarea armatelor regulate soldaţeii nu mai au habar ce-s alea formaţii sau patrulare. Dar măcar corăbiile sunt o minunăţie şi e o plăcere să te dai cu ele huţa pe valuri.
Miercurea trecută a ieşit Civilization IV, aşa ca orice urmă de timp liber s-a dus pe apa sâmbetei, one turn at a time. Adevărul e că singurul motiv pentru care scriu acum acest post este că mă plictisesc de moarte la cursul de CCNP (şi am terminat de citit tot ce era nou pe bash.org, thedailywtf, theonion…). În consecinţă vă urez o seară placută, eu ma întorc la capitala imperiului meu mongol, care peste un turn-două îmi construieşte ditamai space shipu’. Over and out.
