…And first days at the new one

OK, e timpul să vă zic şi câteva cuvinte despre noul job. Compania se numeşte FlyCell, se ocupă cu mobile content delivery (mostly wallpapers, ringtones, games pt telefoane mobile) şi e de fapt un branch al unei companii italiene. Sunt pe piaţa americană de vreo 2 ani şi urmează să se extindă în încă vreo 3 ţări. Fiind ditamai multinaţionala au o gramadă de structuri IT, baze de date cu content multi-lingv, platforme de delivery customizabile în funcţie de tehnologii şi carriers, site-uri, etc. Pentru început eu o să lucrez la noua versiune a site-ului pt US şi mai departe mai vedem.

Luni m-am prezentat la 9 la adresa nouă (120 Broadway, chiar lângă Borders-ul care se vede într-unul din headere, şi vis-a-vis de Trinity Church) şi am constatat că îmi trebuie legitimaţie ca să intru în clădire. For now, am luat un visitor pass, până îmi fac ăştia id card. Sus, la noi (et. 15) mă trezesc ca îmi trebuie o chestie şi pt uşa de la firmă, că şi aia se deschide doar cu pass. Aşa că o sun pe Sandira (secretara/HR/etc, cu care îmi aranjasem interviul acum 2 săpt.) să vină să-mi deshidă şi mie uşa. Mi-a dat o jucărie cu RFID pt de-acum încolo, am stat cu ea un pic să semnez hârţogăraie şi apoi mi-am luat în primire biroul, lângă Fitim. Pentru început m-am jucat cu nişte telefoane (avem o grămadă de tel de test ca să verificăm site-urile) şi m-am plimbat pe site-ul vechi să vad ce şi cum. Am avut o şedinţă de vreo jumate de oră cu şeful meu (italian get-beget – adică din ăla care arată a gigolo – pe care îl cheama Cristian) în care mi-a explicat care sunt tehnologiile care se folosesc în US, cum comunicăm cu carrier-ii, cum facem billingul, etc. Afterwards, Fitim mi-a facut un crash-course în Subversion, chestia de version control pe care o folosim. Super marfa sistemul, nu-mi vine să cred cât ne-ar fi simplificat munca la IA şi de câţi draci ne-ar fi scăpat chestia asta. Dacă lucraţi într-o echipă de programatori, give it a try. It’s a must.

Marţi dimineaţa m-am întâlnit cu Fitim la 9 în faţă la J&R ca să îi luăm un Zune lui Eugene. Well, ţeapă, no Zune la J&R. Am mai băgat capul la Staples şi la un RadioShack cu acelaşi rezultat. Se pare că Microsoftu’ stă cam prost cu deliveries-urile 🙂 Când am ajuns la muncă am vorbit cu Yacine care s-a oferit să meargă la un Best Buy lângă el şi să le ia el, altfel n-aveam nimic să-i dam omului. La prânz ne-am întâlnit cu toţii (au venit şi Francis şi Yacine din uptown) şi am mers la Adrienne’s, o pizzerie de pe lângă noi. Dat cadoul sărbătoritului, făcut poze, tot tacâmul 🙂

După lunch ăştia doi (Fitim şi Eugene adică) şi-au tot lăudat jucăriile (overrated imo, îi bate Appleu’ la fund cel puţin la design şi material, nu ştiu de restul). Eu mi-am făcut de lucru scriind nişte documentaţie (un plan of action pt un proiect pe care mi l-a propus Cristian). Am primit OKul şi de miercuri m-am apucat de lucru.

Joi am adus donuts la muncă, as usual. Mă rog, usual pentru ăia de la IA, nu şi pentru ăştia, care întâi le-au privit circumspect, neînţelegând de unde a apărut o cutie cu 12 free donuts, dar apoi le-au hăpăit fără probleme. La lunch am fost la un restaurant mexican din zonă – Chipotle – şi am băgat nişte burritos, tacos şi chips & salsa. And guac, of course. Ca să ramanem la capitolul mâncare, vineri la munca e “free bagels day” când avem bagels şi cream cheese la discreţie. Un deliciu 😀

Seara am fost cu Bogdi, Rob, Miguel şi Linh la un restaurant românesc – Romanian Garden – şi-apoi la Play, să jucăm biliard. În weekend am continuat tradiţia de ieşit în oraş, well, nu chiar cu cine vroiam eu, dar tot a fost distractiv. Am luat cina la un restaurant argentinian – Barça 18 – cu mâncare foarte bună şi sangria excelentă 😉 apoi am fost prin câteva baruri şi într-un final ne-am “stabilit” într-un club – Lotus – unde-am tras de nişte mojitos până spre midnight, când s-a dezlănţuit lumea. Am stat până pe la vreo 3, după care ne-am cărat acasă.

Duminică am fost la mall, la cumparaturi, iar după-amiaza m-am uitat la Final Fantasy: Advent Children. M-am uitat ce m-am uitat, până am adormit, filmul fiind cam prea lent în anumite părţi. Dar am recuperat seara la animaţiile de pe Fox, mai ales la Family Guy care a fost bestial. Căutaţi episodul 6 din sezonul 6 şi garantez că o să vă distraţi 🙂

Seara primesc un SMS de la Francis (care era cu logodnica în Las Vegas pt o săptămână de relaxation înainte să se căsătorească) că his tax status changed. Am dat un reply cu “Huh?” după care mi-a picat fisa că omu’ just got married 🙂 Am vorbit cu restul baieţilor şi a rămas că-l scoatem în oraş în următoarele zile să-l sărbătorim.

La începutul săptămânii următoare mi-au făcut şi mie badge să pot intra în cladire (începuse să mi se ia de visitor’s pass), respectiv am fost la o tanti undeva pe la etajul 43 să-mi facă poză. Tanti era ocupată, aşa că am stat câteva minute bune admirând pereţii. Într-un final s-a ridicat, dar nu că sa-mi facă mie poza, ci pt că nu i se mişca bine mouse-ul, că se prinsese firul nu-stiu-unde. Şi dă-i şi trage de cabluri până la eliberarea firului de la şoarec. După care au mai urmat câteva minute de artă murală, până când zeii birocraţiei s-au milostivit de mine şi tanti s-a apucat să-mi facă sisifica poză. Care poză, că nu mai mergea camera. După câteva secunde de perplexitate îi sugerez să verifice cablurile, că poate l-a scos din greşeala când umbla la ăla de la mouse. Bingo, avem imagine again. Într-un final îmi trage o poză, nu înainte să-mi zică că ar fi bine să şi zâmbesc… Oh well, măcar am badge. Finally.

După work am fost cu Fitim prin Times Square, la Toys ‘R Us, că vroia să-şi ia Wii. Surprinzător, îl aveau în stoc, dar tot de-aia aveau şi o coadă ce ieşea din magazin şi se întindea vreo 6 blocks. Aşa că ne-am cărat frumuşel. Seara, acasă, mi-am făcut bagajele pt the trip, că joi era Thanksgivingu’ şi aveam 4 zile libere 😀 Canada, here I come!