Flori
Miercuri, la muncă. Sună telefonul:
“Hi, this is the lobby security. You have a delivery. Please come down to pick it up.”
“A delivery?”
“Yes, some flowers. Please come down.”
“Flowers???”
“Yes, a pot of flowers. For you. Come down to get them.”
“For me??? What name are they for?”
“Chris Radu. Isn’t that you?”
“Errr… yes. OK, I’ll be there.”
“Also, if you know a Ethan Lu, tell him to come down as well. He’s got some too.”
Confuzie totală. Îl chem pe Ethan şi îi zic c-am primit nişte flori. Începe să râdă de mine, crezând că sunt de la Erica (?!?). Îi zic că a primit şi el… Ne tot sucim minţile în lift, poate o fi vreo glumă de-a băieţilor, dar totuşi… flori? wtf…
Ajungem în lobby şi dăm de un gigel cu două buchete. Fiecare avea un bileţel care a elucidat misterul: duminică fusesem să ajutăm o colegă să se mute şi cum n-am vrut să acceptam nici un fel de mulţumire materială (fata a vrut să ne facă cinste cu dinner) ea s-a gândit să ne trimită… flori. Oh well… le-am cărat sus şi le-am lăsat lângă un geam, să aibă soare. Pe birou oricum n-am loc de ele – nu că aş ţine un buchet de flori pe birou…
About this entry
You’re currently reading “Flori,” an entry on American Life
- Published:
- Thursday, 3 Jul 2008 at 23:44
- Category:
- Story
3 Comments
Jump to comment form | comments rss [?] | trackback uri [?]