Sad day for SF
RIP Arthur C. Clarke.
Relaxin’ weekend
Vineri seara, după muncă, am fost cu câţiva colegi la Albert acasă. Am băgat nişte Xbox 360 (most notably Guitar Hero II 🙂 şi ne-am uitat la un fel de stand-up comedy cu Kevin Smith – tipul care a făcut Clerks, Dogma şi toate filmele cu Jay & Silent Bob (el e Silent Bob btw). Foarte funny tipul, ne-am distrat copios.
Sâmbătă pe la prânz a venit văr-miu pe la mine să vedem nişte filme. Am dat iama în colecţia de Blu-ray movies şi am băgat întâi Shoot ‘Em Up. Eu îl mai văzusem, but seeing more of Monica Belluci in high definition is fine with me. După o pauză de jocuri pe PS3 am văzut şi Black Hawk Down (tot în hi-def), că văr-miu nu-l văzuse. Seara am fost la un restaurant românesc să băgam nişte mâncare care să ne aducă aminte de casă.
Duminica mi-am petrecut-o cu Erica, uitându-ne la mai multe filme. Am revăzut The Departed (ea nu-l văzuse) şi apoi Infernal Affairs, filmul chinezesc după care e copiat. Pe bune acum, filmele sunt 95% identice. Personal Departed mi-a plăcut mai mult, dar şi celălalt e foarte marfă. Seara m-am uitat la un nou serial pe HBO – John Adams.
March 14th
Gentlemen, enjoy your day. Ştiţi voi de ce 😉
Upgraded stash
Marţi seara am fost cu Francis la Costco (un en-gros gen Metro) şi mi-am restock-uit stash-ul de candy de la muncă. It’s getting bigger and bigger…
CJ7
Luni am fost cu Erica la CJ7 (IMDb | Official Site | Trailer), ultimul film al lui Stephen Chow 
(care a făcut Kung Fu Hustle şi Shaolin Soccer). Pe primul îl văzusem şi mi-a plăcut, aşa că atunci când Erica mi-a zis de filmul ăsta (Chow e din Hong Kong, aşa că ea şi prietenele ei de acolo abia aşteptau să vină) m-am arătat interesat.
Filmul e foarte drăguţ, “cute” cred ca e cea mai bună caracterizare 🙂 Ca poveste e un fel de E.T., dar în stilul funny al lui Chow: boy finds alien toy/pet, hilarity ensues. Overall Kung Fu Hustle mi-a plăcut mai mult – probabil pentru că avea arte marţiale – dar şi ăsta a fost bun de văzut.
From chips to hot pot
Vineri plănuisem încă o seară de poker, că tot mă întrebau Ethan şi Linh în ultima vreme când mai am de gând să ţin vreuna. Aşa că încă de săptămâna predecentă anunţasem lumea – gaşca obişnuită plus câţiva colegi noi (care s-au dat cunoscători) – să nu-şi facă program vineri seara. Din punct de vedere organizatoric fusesem sâmbăta trecută la magazinul românesc de pe lânga mine şi am luat o tonă de bunătaţi, practic câte un sample din principalele chestii pe care le aveau, că am zis dacă tot se strânge lumea, am ocazia să-i hrănesc cu specialităţi româneşti.
Zis şi făcut, vineri seara am strâns 9 persoane (doar 7 am jucat poker), care se pare că e numărul optim de musafiri pe care pot să-i aşez confortabil. La început am pregătit gustările în timp ce băieţii s-au uitat la Crank, după care am dat drumul la joc.
La început eu şi Erica am cam dominat masa (drept care s-a făcut mişto de noi că sigur trişăm), după care Ethan şi Albert (singurii dintre noi toţi care chiar au jucat poker la viaţa lor) au avut the upper hand. Fitim a zburat primul, urmat de Linh (într-un one-on-one cu mine), apoi Joe şi Erica. Am rămas eu cu Ethan şi Albert, ei doi având împreună 95% din chips. Încet, încet – ajutat de norocul meu la cărţi (de-a dreptul porcesc uneori – şeptică, anyone?) l-am scos pe Ethan şi apoi şi pe Albert. Au plecat pe la 1, zbierând că vor revanşa 🙂 Probabil o să mai tragem una în vreo 2 săptămâni.
Fitim a rămas la mine peste noapte pentru că a doua zi plănuisem să lucrăm pentru MyBloop, noi doi şi cu Angel. Ei au de lucrat la un client desktop pt upload, eu la redesign. Am lucrat în continuu (practic mult mai mult decât lucrez la muncă, by far) de la 10 dimineaţa la 10 seara. Am luat o pauză pe la 4 şi am ieşit să mâncăm ceva, după care ne-am întors pe baricade. La sfârşit eram toţi rupţi de oboseală, iar după ce ei au plecat am picat lat.
Duminică la prânz aveam bilete la un show numit Jump, un fel de comedie cu arte marţiale. Linh dăduse de el şi mă întrebase dacă mă interesează, aşa că am fost să-l vedem, eu cu Erica şi Linh cu un gigel. Spectacolul a fost interesant, închipuiţi-vă un film cu Jackie Chan, dar live. Sărituri, acrobaţii, arte marţiale.
După spectacol am dat o tură scurtă pe la mama lui Bogdi care mă chemase să-mi dea nişte mucenici. Am plecat cu un borcan întreg, plus un platou cu câţiva moldoveneşti.
Seara iar aveam planuri: Erica mă invitase la ea – unde urmau să mai vină câteva prietene – să facem o specialitate chinezească: hot pot. Chestia decurge în felul următor: lumea stă în jurul unei mese unde în centru se află o ditamai oala pusă la foc (în cazul nostru pe un arzător). Pe masă sunt farfurii cu o grămadă de ingrediente: carne, dumplings, legume, seafood din care fiecare îşi ia ce vrea, le pune în oală şi aşteaptă să se facă. Oala e împărţită în două compartimente şi în fiecare parte se pune câte un sos – mai spicy sau mai puţin – aşa ca în funcţie de preferinţe îţi pui mâncarea în care parte vrei.
Overall a fost o experienţă interesantă, multe chestii pe care le-am încercat mi-au plăcut, dar e drept că au fost şi câteva chestii cam dubioase. La final le-am dat pe post de desert mucenicii – care le-au plăcut foarte mult – şi îngheţată (adusesem două cutii cu mine, just in case). Chestia asta cu desertul s-a dovedit inspirată, azi Erica îmi spunea că toate prietenele ei au avut o părere foarte bună despre mine, în special pentru că m-am gândit să aduc chestii. Sweets ftw!
Linkin Park Live @ MSG
Fix acum 2 săptămâni, pe 21 februarie, mergeam cu Fitim, Yacine şi încă un coleg la concertul Linkin Park pe Madison Square Garden. MSG e cea mai importantă locaţie pentru concerte şi evenimente sportive în New York, practic o ditamai clădirea cu două stadioane şi un teatru în interior.
Concertul a fost absolut bestial – no surprise there. Au cântat cam toate piesele de pe ultimul album şi cele mai cunoscute de pe Hybrid Theory şi Meteora. Au avut două bis-uri, iar la al doilea a venit şi Jay-Z pe scena şi au cântat împeună două melodii (au un album împreună, Collision Course). Of course, the crowd went nuts 🙂
Am aşteptat atât cu postul pentru că atunci când am luat biletele am cumpărat şi versiunea digitală a concertului (live recording, nişte poze şi booklets) şi a durat ceva până mi le-au trimis. Worth every penny tho.
Full live recording here.
Am uitat să menţionez: Coheed & Cambria au cântat în deschidere. Pretty marfă şi ei.
Brave New World
În Londra, poliţia a dat drumul la o campanie anti-terrorism care invită cetăţenii responsabili să raporteze orice persoană suspectă care în loc să-şi vadă de treabă, stă să facă poze. Poster (from here).
Răspunsurile nu s-au lăsat aşteptate. Love the last one 🙂
P.S. Nici americanii nu-s mai prejos, azi Bush explica cum că ar trebui să le mulţumim companiilor de telecomunicaţii care ne ascultă convorbirile, pentru că dau dovadă de patriotism…
More bits, less pieces
Parcă mi-e mai uşor să scriu câte o linie-două despre ce-am mai făcut…
- A venit şi primăvara – calendaristic vorbind. Pe-aici deja e soare şi cald: peste 10 grade.
- N-am scris nimic de concertul Linkin Park pentru că încă aştept să fac rost de nişte poze de la concert. Cum vin, cum dau cu postu’.
- Sâmbătă seara am fost la Erica şi am fost tratat cu nişte homemade chinese food. Yummy. Best thing a fost desertul, una din chestiile mele favorite: bubble tea 🙂
- Duminică am mai avut parte de o partidă de ghiftuire: am fost la prânz la Nico şi iar am fost îndopat cât pentru 2 săptămâni.
- Mi-am reînnoit abonamentul la PC Gamer UK, care din motive de cădere liberă a dolarului în raport cu euro a ajuns să mă coste mai bine de 10 ori valoarea ediţiei americane. Crap 🙁
- Săptămâna asta şeful meu e plecat în Italia. Woohoo!
- In unrelated news (ahem), trăiască trilulilu.ro că postează emisiunile de la Cronica Cârcotaşilor. 😀