New music
Within Temptation – The Heart of Everything şi Manowar – Gods of War. Really good stuff.
8 milioane
Sorry de calitatea crappy a imaginii, dar nu mai am scannerul (a rămas la Roxana) aşa că a trebuit să-i fac poză cu aparatul. Şi da, am încercat şi fără blitz, dar a ieşit mişcată şi textul nu mai era lizibil.
Home pics
Au trecut două săptămâni de când m-am mutat şi apartamentul meu arată cam aşa:
În sufragerie, dezastru. Toate DVDurile, cărţile, revistele stau frumos în pungi în mijlocul camerei, iar calculatorul pe o măsuţă vai de capul ei.
Next, baia şi dormitorul. În baie tocmai mi-am pus covoraşe şi sunt f. mândru de ele :p E practic singurul colţişor de casă unde pot să umblu în picioarele goale. În dormitor mi-am pus draperii, de culoare roşu închis. Pozele au ieşit cam aiurea, prima e cu blitz şi mi le-a decolorat prea mult iar a doua e făcută cu lumina în faţă şi nu se vede mare lucru. Asta am, asta vă pun.
Acum nu pot să vă pun poze de la mine şi să ignor bucătăria, nu? Ca doar trebuie să aveţi un motiv să-mi lăsaţi comentarii bitchy (cu toate că am speranţe legate de draperiile roşii :D). Nevertheless, here are the pics:
Acuma întâmplarea face că mi-am terminat chestiile de mâncare exact înainte să fac pozele, de-aia frigiderul meu are numai sucuri (mostly ice tea şi lemonade). Alea din drepta sus sunt mure. În congelator avem nelipsiţii dino nuggets (yey!), nişte popcorn shrimp, îngheţată (la voi o fi iarnă, dar la mine e cald) şi nişte cream puffs şi mini eclairs. Last but not least, în dulap am tot felul de snacks – tortilla chips, biscuiţi, etc. Iar undeva într-una din pungile pe care le-am adus de dincolo mai am câteva kile de ciocolată 🙂
Long day, long movie
Sâmbătă, zi de lucru prin casă. Cel puţin aşa era planul, să îmi mai fac curăţenie şi ordine prin lucruri. Era planificat şi un drum la IKEA, dar cum Roxana avea maşina, l-am amânat pe duminică.
Pe la 11 mă sună Francis să mă întrebe dacă nu vreau să mergem la film, la Zodiac (IMDb | Official Site | Trailer). , la cinema-ul de lângă mine, că se plictisea acasă. Zic hai să mergem, aşa că la 1 eram toţi trei (noi doi şi Audrey) la film. Film care e lung ca naiba, 3 ore în care poliţia şi nişte reporteri aleargă după un criminal în serie. [Spoiler Warning] Din păcate, finalul e cât se poate de anti-climactic, în sensul că după ce au un suspect pe care îl vânează, mai apare un al doilea, apoi un al treilea, după care… se termina filmul. Fără să fie prins niciunul. Te lasă în aer, cu ideea că poate era ăla, sau poate celălalt, dar sigur nu se ştie. Lame.
După film, ăştia doi tot n-aveau ce face, aşa că i-am deturnat cu mine spre IKEA. Am dat o tură pe la bucătării şi mi-am pus pe hârtie cam ce mi-ar trebui. Faza naşpă e că preţurile sunt super aiurea (a se citi mari) ceea ce e ciudat pt IKEA, care are de obicei preţurile cele mai mici. Adică de ex. eu mi-am luat ditamai dulapul cu 3 uşi cu 200$ şi un base cabinet de aceeaşi lungime e 800! Practic tot ce mi-ar trebui mie în bucătărie mă va costa vreo 2000$…
Acum când zic “mi-ar trebui” treaba e foarte relativă… Vorbesc mai mult de cum să-mi ocup spaţiul decât de ce aş avea nevoie efectiv (adică eu oricum n-o să gătesc cine ştie ce aşa că nu mi-ar trebui multe). Mă rog, tot îmi tebuie ceva storage pt snacks and candies 😀
După ce am mâncat (în caz că n-am mai spus-o, IKEA are o mâncare incredibil de bună pt. un magazin de mobilă) ne-am întors în Queens. Pe drum am stat la telefon, că Roxana mă suna din 10 în 10 minute să-i explic cum să-şi reinstaleze Windows-ul. Fetelor, să ştiţi de la mine, un boyfriend care nu e în stare să vă fixuiască calculatorul e useless. Părerea mea.
Între timp Francis a vorbit cu Fitim, care era la muncă (are o prezentare importantă luni şi vroia să optimizeze nişte chestii) şi zice hai să-i facem o vizită. Aşa că o lăsam pe Audrey acasă şi ne ducem în Manhattan. Sâmbăta, la 9 seara. Mergem la muncă, stăm cu Fitim vreo juma’ de oră, după care ni s-a luat şi ne-am cărat. Francis avea chef de nişte desert, aşa că am mers în Little Italy (cartier în Mahattan) să luam some goodies. După ce ne-am făcut plinul (şi am luat şi pt. acasă) am dat şi prin Chinatown să-mi iau nişte bubble tea (yum). Într-un final am ajuns acasă pe la 11 şi ceva şi am tras pe dreapta.
Mario Karting
More pics from some weeks ago. Dacă nu v-am menţionat, principala formă de distracţie la muncă este să jucăm Mario Kart DS. În pauza de masă, după 6, când putem. Am ajuns atât de departe cu chestia asta încât uneori am impresia că venim la muncă numai ca să ne jucăm MK…
Oarecum related, ne-am luat modchips pt Nintendo DS. Şi când zic “ne-am luat”, mă refer cam la 80% din firmă. A apărut de curând un modchip marfă şi ieftin – care merge cu microSD – şi ne-am comandat toţi.
Ăsta e cardul de microSD (l-am luat separat). Incredibil de tiny 🙂 Smallest 2 gigs ever.
Şi ăsta e modchip-ul: M3 Simply.
De jucat, după cum ziceam, ne jucăm peste tot. În drum spre masă…
… la un atrium din zonă, dacă nu găsim locuri de stat pe unde mergem să mâncăm:
… la muncă, seara, sau la vreun restaurant:
PS. Avatarul meu de pe Yahoo e Yoshi, personajul cu care mă joc MK. L-am ales că era cel mai cute, dar for some reason se pare că e unul dintre cele mai bune personaje (câştigam toate cursele) aşa că acum toată lumea joacă cu el. Să vedeţi o armată de Yoshis împingându-se pe străzi si poduri… 🙂
Am schimbat ordinea la câteva poze că erau puse aiurea.
Office life
Am o tonă de poze din ultimele săptămâni de pe la birou ‘n stuff, aşa că am zis să pun câteva şi pe blog. There’s no main point about them, just misc stuff.
În fiecare dimineaţă ne mişcăm fundurile până la chinezii din spatele clădirii şi ne luăm fruits & juices. My personal favorite: freshly sqeezed large grapefruit juice.
Ca de obicei, eu şi Francis suntem ăia cu sweets & candy. Tons of it.
Când ieşim la lunch, cam asta e priveliştea.
Ăsta e Michele, unul din sysadmin-ii noştrii, iar ăla e laptopul lui Francis (widescreen, 19″, super ecran). Celălalt e un laptop de pe la muncă pe care am pus Vista să vedem cum e.
And finally, two pics with yours truly (pretending to be working).
Death and taxes
Am fost la H&R Block, compania care mi-a pregătit taxele anul trecut (şi alte chestii), să-mi fac taxele pe 2006. Asta după ce am aşteptat o lună şi un pic să-mi trimită toţi angajatorii (3 pe 2005) hârtiile de rigoare. Unii au trimis, unii nu, ca ei e mai deştepţi. În fine. Acum 2 săpt mă duc la H&R şi le zic să-mi facă taxele. Am fost la aceeaşi tipă la care m-am dus şi anul trecut, că avea dosarul meu şi am zis că merge mai repede. Ha!
Întâi, ţin să vă zic că nu e semn bun când persoana care îţi face taxele e mai dezorganizată decât tine. Respectiv eu am venit frumos cu toate hârtiile aranjate cronologic, paychecks, toate grupate pe fiecare angajator în parte, în ordine. În 5 minute tanti le-a amestecat de nu s-au văzut, de pe urmă am stat juma de oră să-i explic ce-i cu fiecare. Când într-un final a înţeles the whole deal, era să leşine… Practic eu ma încadrez în 4 statusuri taxabile diferite (depending on visa type şi dacă mi-au trimis ăia de la firme hârtii) ceea ce transformă pregatitul taxelor mele într-un nightmare în toată regula. Tanti mi-a zis că trebe să sune la IRS să întrebe cum să procedeze, aşa că i-am lăsat hârtiile şi a rămas că mă sună.
Next week m-a tot tărăgănat (cred că nu-i prea venea să se apuce de ele, săraca) şi finally azi m-a chemat să le rezolvăm. Verdictul? 6,500 verzişori. Şi ca în bancul cu radio Erevan, nu îi primesc, ci trebe să-i dau 🙂
Buuun, hai să vă explic cum şi de ce (nu de alta dar mai bine o fac aici decât ca reply la comments). În mod normal – şi cum probabil vi se întâmplă şi vouă în România – angajatorul opreşte automat din salariu taxa pe venit. Aşa e şi aici, dacă lucrezi full-time (ca să lucrezi FT trebuie să ai viză de muncă, rezidenţă sau cetăţenie). Eu anul trecut am fost jumate de an pe viză de student, jumate (mă rog, un sfert) pe green card. Cât am lucrat pe aia de student nu puteam să lucrez full time, aşa că eram încadrat ca consultant, chestie la care angajatorul nu îţi opreşte nici un fel de taxe. Drept care am avut mai mulţi bani în timpul anului, dar acum trebuie să-i dau Cezarului ce-i al Cezarului :-/
În 2005 a fost la fel. Diferenţa e că atunci mă pregătisem din timp, şi pusesem bani deoparte. Când a venit vremea taxelor, n-am avut nici o problemă să le plătesc (au fost vreo 3000$, că lucrasem doar vreo 3 luni). However, anul trecut m-am luat cu altele (viză de muncă, apoi green card, apoi venit în Romania) şi am uitat cu desăvârşire de taxe. După ce m-am întors am început să-mi caut apartament… şi mai departe ştiţi povestea. M-am trezit cam acum două luni, înainte de sfârşitul anului, că o să am de plătit ditamai suma 🙂
Oh well, am până pe 15 aprilie să fac rost de bani (e drept, pot să plătesc în tranşe, aşa că nu e chiar aşa de rău). So, if any of you owe me money, now it’s a good time to send them over 😀 (just kiddin, nu mai are nimeni datorii la mine, aşa că staţi liniştiţi).
PS. Bomboana de pe tort: după ce îmi termină taxele, o întreb pe tipă cât mă costă (anul trecut am plătit 200, că mi-a aplicat nu-ştiu-ce tratate între State şi Ro, să-mi mai scadă din sumă). Şi zice asta: “Four…something”. Bun zic, o fi vreo 40-49. Not bad. Când îmi arată invoice-ul: 402$ Whaaaaaa?! Four hundred??? Păi da, că să vezi, că dual status, că blah-blah. Să fiţi voi sănătoşi, de la anul îmi fac singur taxele (că n-o să mai am statusuri weird şi mă descurc).
Ticks
Luat biletele de avion pt când vin la nunta lui Lucre. O să plec sâmbătă, 26 mai de aici, zbor în Roma, stau 4 zile acolo şi miercuri, 30 mai vin în Romania. O să stau până pe 9 iunie.
Smokin’
Vineri seara, după ComicCon am fost cu Francis şi Ethan la Smokin’ Aces (IMDb | Official Site | Trailer).
Pretty fun filmul, cu o grămadă de asasini (mai mult sau mai puţin profesionişti) care umblă să-l lichideze pe un fost mafiot/informator. Multă acţiune – cu toate că sincer să fiu, mă aşteptam la şi mai multă – si multe faze funny. Practic pentru astea merită văzut filmul, pt că în rest nu-i mare lucru. De ex sfârşitul e şi previzibil şi lame în acelaşi timp…
NY ComicCon ’07
Pentru cine nu ştie, în weekendul care tocmai a trecut s-a ţinut NY ComicCon ’07, la care m-am dus şi eu (mai mult de curiozitate) vineri seara. Împreună cu Francis, Ethan şi Yacine, care s-au lăsat convinşi cu greu la început, dar până la urmă le-a plăcut.
Destul cu vorbăraia, mai bine vă uitaţi la poze. [btw, e trecut de 12 jumate noaptea, aşa că nu mai stau să scriu descrieri la poze (pe care oricum nu le citeaţi :p). daca vreţi detalii vi le dau pe IM]
Comics figurines & board games:
…and all kinds of video games.
WarHammer Online booths:
An insane amount of old comics:
…and all kinds of goodies.
Lots of figurines:
De la nenea ăsta mi-am luat un art book. Pretty cool.
Lots of models, mostly gagicuţe in skimpy outfits în tot felul de poziţii…
Matching outfits is a must 😉
There cannot be a geek convention without some Star Wars stuff. Fact.
Now that’s a big D20!
A demo of God of War II. Blissful violence 😀
There was even a Magic the Gathering booth:
They even had smurfs!
…and WoW trading cards.
More models…
(and still mostly skanky chicks)
A Gollum-like thinghie was roaming around. Got scared by the flash and ran away 🙂
Hellgate: London figurines.
Normal că mi-am tras poze şi cu animatoarele 😉
Finally, the loot: