Writings

Chapter -9-

sa reluam noi povestirea de unde am ramas...

miercuri dupa-masa au venit Alex si Cosmin. m-au ridicat si pe mine de la colegiu si am venit acasa. ne-au povestit pe unde au fost (in caza ca nu v-am spus pana acum, ei aveau bilete InterRail cand am venit incoace, asa ca ei s-au plimbat in astea doua saptamani), respectiv s-au dus in Belgia, la Alex acasa, apoi la Londra si pe urma la Brighton, la un prieten de-al lu' Alex. s-au distrat destul de bine. oricum, saracii erau lihniti de foame iar frigiderul era gol-golut. au hapait ceva de la noi si s-au potolit. seara a decurs fara incidente, sau cel putin fara incidente mentionabile aici. mai multe detalii cand ma intorc in tara.

singura chestie mai importanta ar fi faptul ca Cosmin avea chef sa se plimbe (ei incep munca sapt. viitoare si n-o sa mai aiba ocazia sa plece decat in weekenduri) iar Alex a zis ca el joi sta acasa. asa ca Cosmin a venit la mine si m-a intrebat daca imi convine sa merg eu cu biletu' lu' Alex. evident ca am zis da, ne-am holbat putin pe niste harti si am hotarat sa mergem a doua zi la Cambridge.

zis si facut. ne-am sculat ca de obicei (8-8:30) si am halit repede vreo 2 sandwichuri. io am rugat-o pe Anita sa treaca pe la mine sa-i zica lu' Nerville sau lu' Norman ca-s bolnav si ca nu pot veni azi la scoala, si am plecat. am mers in gara, unde aveam tren la 9:30. nu exista o linie directa, asa ca a trebuit sa schimbam trenul la Peterborough. oricum, biletu' ala e super-misto: mergi cu el unde vrei si cat vrei, iar cand vine controloru' i-l fluturi in fata si ala te lasa in pace. marfa.

am ajuns la Cambridge pe la 1 si am luat-o spre centru. lu' Cosmin i s-a facut foame, asa ca am intrat intr-o cosmelie unde se vindeau kebeburi, saorme si alte chestii de genu' (astia doi sunt mari amatori de kebab). Cosmin si-a tras deci un kebeb cu miel, in timp ce io ma uitam sircumspect cum o sa-l manace... fiindca mi s-a facut foame si mie, am comandat si io un kebab (de curiozitate) cu pui. care a durat ceva sa-l faca si poate tocmai d'aia, ca sa se recompenseze, tipul mi l-a umplus cu varf si indesat. de fapt, indesat mai putin, dar cu un mare varf... m-am chinuit un sfert de ora la nenorocirea aia (am dat si jumate pe jos) asa ca va dau un sfat: intotdeauna sa mancati kebabul cu furculita sau cu orice poate sa intepe astfel incat sa nu fii obligat sa musti din el. ca daca musti... s-a dus.

oricum, sa trecem peste partea culinara a expeditiei si sa mergem mai departe. l-am intrebat pe arabu' de-acolo (de fapt era grec, dar nu conteaza) unde e universitatea si ala ne-a raspuns ca de fapt sunt mai multe colegii... Cambridge fiind oras universitar. am luat-o asadar inainte, dar nu pentru mult ca s-a pornit o ploaie torentiala. evident ca pana am gasit un adapost, eram amandoi uzi leoarca... curgeau apele pe fata mea, iar blugii erau imbibati cu apa... noroc ca imi luasem caciula de acasa, acum uda leoarca si aia. de ciuda, am intrat in cateva magazine sa ne mai incalzim.

am dat o mica tura la un centru comercial si apoi am inceput sa vedem colegiile. Cambridge n-are o universitate mare si lata, ci mai multe colegii specializate (de exemplu noi ne-am tras o poza in fata colegiului de engineering). arata foarte marfa, majoritatea fiind construite in evul mediu sau in timpul renasterii. in multe n-am intrat, dar am vizitat St. John's College care arata absolut superb, zici ca e un palat... pe bune, n-as fi crezut vreodata ca un colegiu (facultate in cazul asta) ar putea sa arate atat de misto... cu gradini, cu lacuri... zicei ca esti intr-un parc. intr-un super parc.

dupa ce ne-am bagat nasul p'acolo (inclusiv pe unde scria NO ENTRY) am mai dat o tura orasului (involuntar, noi am vrut doar sa ocolim gradina botanica) si am ajuns din nou la gara. pentru ca mai aveam ceva timp, ne-am intors in centru si ne-am mai uitat prin magazine. pe la 6 ne-am intors la gara si am luat trenu'. am schimbat la Stevenage si la 9 si ceva eram inapoi la Darlington.

o faza ce trebuie mentionata a fost in parcul de la St. John's College, unde stateam noi pe un pod la capatul parcului, si sub noi era un rau asa misto, si copaci infloriti prim jur, floricele, alea-alea. Si in decoru' asta romantic, Cosmin se apleaca peste pod, se uita in apa si zice: "Ba ce m-as pisa in apa asta...". Era sa cad de pe pod...

sambata astia doi au fost la Glasgow. s-au intors seara cu niste reviste si o raceala. pe la 12 noaptea Cosmin m-a intrebat din nou daca duminica merg cu el, ca Alex iar nu vroia, si am hoatarat sa mergem la Edinburgh.

ne-am sculat deci pe la 9 si ceva si am tulit-o in gara. l-am rugat pe Alex sa-i dea un mail Ancai sa-i zica ca s-ar putea sa nu ajung si am plecat. habar-n-aveam cand avem tren, asa ca l-am ratat pe ala de 10:15 si a trebuit sa asteptam o ora... pe la 1 si ceva eram in Edinburgh. ne-am plimbat putin prin magazinele de cadouri de pe langa gara si am luat-o apoi pe o straduta spre centru. sau cel putin asta credeam noi. am nimerit intr-un cartier multinational, cu arabi, pakistanezi, si alte natii, spre fericirea lu' Cosmin. care evident ca si-a gasit un 'restaurant' unde a halit un kebab. io am zis pas. dupa ce ne-am carat de acolo (printre niste arabi cu fete de teroristi) am luat-o printre stradute spre o chestie marfa care se vedea pe un deal. respectiv castelu' din Edinburgh.

ne-a luat vreo cateva ore sa vizitam tot castelu', care are o tona de muzee inauntru si am facut o grama' de poze. nu va inghesuiti, pozele le-am facaut cu aparatu' meu, nu cu vreo camera digitala. de fapt, are Cosmin un webcam cu care si-a tras niste poze, dar calitatea e cam slaba. daca vreti sa le vedeti si p'alea, let me know. asta era foarte fericit ca si-a tras o poza cu unu' in costum de scotian si vopsit in albastru ca aia in braveheart... (care statea si el ca omu' la coada la inghetata :)

dupa ce am iesit din castel ne-am plimbat putin prin magazine si am mancat si eu ceva la un McDonalds. Unde porcii mi-au dat apa minerala in loc de Sprite, chestie care n-o sa le-o iert toata viata mea. am plecat pe la 5 nervos si cu o sete de zile mari... si am tot indurat amandoi pana la Newcastle cand m-am dat jos din tren si mi-am luat un Sprite, ca nu mai puteam. mumu la McDonalds.

am ajuns pe la 7 si ceva acasa, deci am stat si pe net. luni astia doi au inceput serviciul, eu o zi normala de munca. oricum, a fost o zi buna, in sensul ca am terminat programul pentru liftul ala la care lucram (si pe care ma indoiam ca sunt in stare sa-l fac) iar Nerville m-a rugat sa-i scriu asa, o documentatie la el, plus daca pot sa incerc sa fac o macheta a liftului in AutoCAD (ca vrea sa puna o plansa mare pe perete cu el... whatever). chestie care ma face f. fericit, ca de azi-dimineata stau aici la ACAD si ba scriu mailuri, ba mai stau pe net... liftu' cred c-o sa-l fac in Paint Shop Pro, ca sigur il fac mai repede, iar documentatia o s-o scriu zilele astea. nu-i nici o graba... :)

hai va pup.

Previous chapter Back to the Main Page Next chapter